Live din Brad
Cautare
Vremea
Dir.: nord
Coduri postale
Localitatea si strada:

Statut

ORDONANTA nr. 53 din 16 august 2002

privind Statutul-cadru al unitatii administrativ-teritoriale

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 1 pct. IV. 6 din Legea nr. 411/2002 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

Guvernul României adopta prezenta ordonanta.

Art. 1

(1) Prezenta ordonanta are ca obiect stabilirea Statutului-cadru al unitatilor administrativ-teritoriale din România.

(2) Unitatile administrativ-teritoriale din România carora li se aplica prevederile prezentului statut sunt comunele, orasele, municipiile si judetele.

Art. 2

(1) Comuna este unitatea administrativ-teritoriala de baza, care cuprinde populatia rurala reunita prin comunitate de interese si traditii. Comuna este alcatuita din unul sau mai multe sate componente, în functie de conditiile economice, social-culturale, geografice si demografice. Unul dintre satele componente are statut de resedinta a comunei.

(2) În satul resedinta de comuna îsi au sediul autoritatile administratiei publice locale si sunt grupate, de regula, celelalte autoritati si institutii publice reprezentative pentru comuna respectiva.

Art. 3

(1) Orasul este unitatea administrativ-teritoriala de baza, alcatuita, de regula, dintr-o singura localitate.

(2) Orasul poate grupa în jurul sau unul sau mai multe sate apartinatoare ori localitati componente.

(3) Satele apartinatoare îsi pastreaza caracterul preponderent rural. Acestora li se aplica reglementarile legale în vigoare specifice mediului rural.

(4) Localitatile componente sunt parti integrante ale orasului.

Art. 4

(1) Unele orase pot fi declarate municipii, în conditiile legii.

(2) Municipiile pot fi împartite în subunitati administrativ-teritoriale fara personalitate juridica.

(3) Comunele din jurul municipiului Bucuresti si cele din jurul municipiilor de rangul I pot fi organizate în zone metropolitane ale municipiului.

(4) Organizarea si functionarea zonelor metropolitane se fac potrivit legii.

Art. 5

(1) Comunele, orasele si judetele sunt persoane juridice de drept public. Ele au patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina.

(2) Unitatile administrativ-teritoriale pot intra în raporturi juridice cu alte autoritati sau institutii publice, cu persoane juridice române sau straine, indiferent de natura acestora, precum si cu persoane fizice, în conditiile legii.

Art. 6

Statutul fiecarei unitati administrativ-teritoriale cuprinde date si elemente specifice, care au rolul de a o individualiza în raport cu alte unitati similare, privitoare la:

a) întinderea teritoriului administrativ, delimitarea teritoriala a unitatii administrativ-teritoriale, satele componente, iar în cazul oraselor, satele apartinatoare si localitatile componente, amplasarea acestora, prezentata grafic si descriptiv, distanta dintre satele componente, respectiv apartinatoare, si localitatile componente;

b) determinarea colectivitatii asupra careia se exercita autoritatea consiliului local si a primarului; date privind înfiintarea acesteia, prima atestare documentara, evolutia istorica;

c) populatia unitatii administrativ-teritoriale, facându-se mentiune cu privire la componenta etnica - în vederea aplicarii dispozitiilor privitoare la dreptul cetatenilor apartinând unei minoritati nationale de a folosi limba materna în administratia publica locala, cuprinse în Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 -, precum si la ocupatie, defalcate pe sate componente, respectiv apartinatoare, si localitati componente;

d) localitatea de resedinta;

e) autoritatile administratiei publice locale, sediul acestora;

f) caile de comunicatie existente si categoria acestora;

g) date privitoare la principalele institutii din domeniul educatiei, culturii, sanatatii, asistentei sociale, presei, radioului, televiziunii si altele asemenea;

h) principalele functiuni economice, capacitati de productie diversificate din sectorul secundar si tertiar, precum si din agricultura;

i) serviciile publice existente;

j) patrimoniul public si privat, componenta si întinderea acestuia;

k) partide politice si sindicate, care îsi desfasoara activitatea în unitatea administrativ-teritoriala.

Art. 7

În statut se va preciza rangul unitatii administrativ-teritoriale, stabilit potrivit prevederilor Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a IV-a "Reteaua de localitati".

Art. 8

Statutul va preciza autoritatile administratiei publice locale, sediul acestora, numarul si structura politica a membrilor consiliului local, precum si data constituirii acestuia.

Art. 9

Persoanele nascute în comuna sau oras primesc, la împlinirea vârstei de 18 ani, titlul si certificatul de fiu/fiica al/a comunei sau orasului, în cadrul unei festivitati care se organizeaza de catre primar.

Art. 10

Prin statut se stabilesc criteriile potrivit carora se poate conferi persoanelor fizice române sau straine, cu merite deosebite pe plan politic, economic, social, cultural, sau altor persoane importante, reprezentative pentru comuna, orasul sau judetul respectiv, titlul de cetatean de onoare, drepturile de care se bucura aceste persoane, precum si conditiile de pierdere sau de retragere a acestui titlu.

Art. 11

În statut se precizeaza ca locuitorii comunei sau orasului sunt consultati, în conditiile legii, prin referendum, asupra problemelor de interes deosebit din unitatea administrativ-teritoriala si se enumera problemele specifice apreciate ca fiind de interes deosebit, precum si faptul ca referendumul local se poate organiza în toate satele si localitatile componente ale comunei sau orasului ori numai în unele dintre acestea.

Art. 12

(1) Cetatenii comunei sau orasului pot fi consultati si prin adunari cetatenesti organizate pe sate, în mediul rural, si pe cartiere sau strazi, în mediul urban.

(2) Convocarea si organizarea adunarilor cetatenesti se fac de catre primar, la initiativa acestuia ori a unei treimi din numarul consilierilor în functie.

(3) Convocarea adunarii cetatenesti se face prin aducerea la cunostinta publica a scopului, datei si a locului unde urmeaza sa se desfasoare aceasta.

(4) Adunarea cetateneasca este valabil constituita în prezenta majoritatii reprezentantilor familiilor si adopta propuneri cu majoritatea celor prezenti.

(5) Propunerile se consemneaza într-un proces-verbal si se înainteaza primarului, care le va supune dezbaterii consiliului local în prima sedinta, în vederea stabilirii modalitatilor concrete de realizare si de finantare, daca este cazul.

(6) Solutia adoptata de consiliul local se aduce la cunostinta publica prin grija secretarului.

Art. 13

În afara referendumului local sau a adunarilor cetatenesti, în statut se pot prevedea si alte forme de consultare directa a cetatenilor, potrivit unor eventuale traditii locale, si se va descrie modul de organizare si desfasurare a acestora.

Art. 14

(1) Potrivit legii, patrimoniul unitatii administrativ-teritoriale este alcatuit din bunurile mobile si imobile aflate în proprietatea publica si în proprietatea privata ale acesteia, precum si drepturile si obligatiile cu caracter patrimonial.

(2) Bunurile care apartin unitatilor administrativ-teritoriale sunt supuse inventarierii anuale, în termen de 60 de zile de la data depunerii situatiilor financiare anuale.

(3) Inventarul bunurilor unitatilor administrativ-teritoriale se constituie într-o anexa la statut, care se actualizeaza anual.

(4) Cresterea sau diminuarea patrimoniului va fi temeinic justificata pentru fiecare caz, în note explicative anexate la inventar.

Art. 15

(1) Prin statut se stabilesc criteriile pe baza carora bunurile aflate în proprietatea publica a unitatii administrativ-teritoriale si cele din proprietatea privata a acesteia pot fi date în administrare regiilor autonome si institutiilor publice, pot fi concesionate ori închiriate în conditiile legii sau pot fi atribuite în folosinta gratuita pe termen limitat persoanelor juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitate de binefacere sau de utilitate publica ori serviciilor publice.

(2) Prin statut se stabilesc criteriile pe baza carora consiliile locale si consiliile judetene hotarasc cu privire la cumpararea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor aflate în proprietatea privata a unitatii administrativ-teritoriale, în conditiile legii.

(3) Vânzarea, concesionarea si închirierea se fac prin licitatie publica, potrivit prevederilor legale.

Art. 16

Statutul va stabili conditiile de realizare a cooperarii sau asocierii cu persoane juridice române sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, în vederea finantarii si realizarii în comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local, precum si de stabilire a unor relatii de parteneriat cu unitati administrativ-teritoriale similare din alte tari.

Art. 17

Statutul va cuprinde mentiuni privind cooperarea sau asocierea cu alte autoritati ale administratiei publice locale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei publice locale, în vederea promovarii unor interese comune.

Art. 18

Statutul cuprinde, potrivit dispozitiilor legale în vigoare, modalitatea de atribuire si schimbare a denumirilor de strazi, piete si de obiective de interes public local.

Art. 19

Prin statut se stabilesc, în conditiile legii, însemnele specifice ale localitatii si modalitatile de utilizare a acestora.

Art. 20

Pe baza prevederilor prezentului statut, în termen de 90 de zile de la publicarea legii de aprobare a prezentei ordonante, consiliile locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, precum si consiliile judetene vor elabora si vor aproba, în conditiile legii, statute proprii.

Art. 21

Pe data intrarii în vigoare a prezentei ordonante se abroga Hotarârea Guvernului nr. 127/1992 privind aprobarea statutului-cadru orientativ al comunei si orasului, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 31 martie 1992.

 

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
Ministrul administratiei publice,
Octav Cozmânca

Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 633 din data de 27 august 2002



ROMÂNIA
JUDETUL HUNEDOARA
MUNICIPIUL BRAD
CONSILIUL LOCAL

HOTARÂREA Nr. 54/2003
privind aprobarea Statutului municipiului Brad

Consiliul local al municipiului Brad, judetul Hunedoara.

Având în vedere Nota de fundamentare a Primarului municipiului Brad prin care se propune aprobarea Statutului municipiului Brad.

În conformitate cu prevederile Legii nr.96/2003 pentru aprobarea O.U.G. nr.53/2002 privind Statutul cadru al unitatilor administrativ teritoriale.

În temeiul prevederilor art.38, alin.2, lit.b, art.45 si 48 din Legea administratiei publice locale nr.215/2001.

HOTARASTE:

Art.1. Se aproba STATUTUL municipiului Brad conform Anexei care face parte integranta din prezenta hotarâre.

Brad, 17.04.2003

Presedinte de sedinta,
Sing. Haragus Ioan-Mircea
Contrasemneaza,
SECRETAR,
Epure Agnes

 


STATUTUL MUNICIPIULUI BRAD
(conform Ordonantei Guvernului nr. 53 / 2002)

Municipiul este unitatea administrativ-teritoriala de baza, alcatuita - de regula - dintr-o singura localitate, putând grupa în jurul sau unul sau mai multe sate apartinatoare sau localitati componente, considerate parti integrante ale orasului care, însa, îsi pastreaza caracterul preponderent rural. Satelor apartinatoare li se aplica reglementarile legale în vigoare specifice mediului rural.

MUNICIPIUL BRAD - este constituit ca " persoana juridica de drept public" - datorita faptului ca detine un patrimoniu propriu si o capacitate juridica deplina, putând intra în raporturi juridice cu alte autoritati sau institutii publice, cu persoane juridice române sau straine, indiferent de natura acestora, precum si cu persoane fizice, în conditiile legii.

Întinderea teritoriului administrativ

Suprafata totala este de 7.998 hectare, din care 1.048 în intravilan si 6.950 în extravilan.

Delimitarea teritoriala

Municipiul Brad este situat la 36 km de Deva, capitala judetului Hunedoara, de care este legat prin Drumul National 76, ce-si urmeaza apoi traseul spre Arad (165 km), respectiv Oradea (155 km). Din oras se desprinde o ramificatie : Drumul National 74 care conduce spre Abrud, jud. Alba (4o km). (ANEXA Nr. 1)

Satele componente, amplasarea acestora prezentata grafic si

descriptiv

Valea Bradului (Potingani)-144,15 ha (+ 16,8 ha)
Taratel - 96,65 ha
Mesteacan - 131 ha
Ruda Brad - 42, 65 ha

Numarul total de locuitori în satele componente: 2.470.

VALEA BRADULUI - Sat situat în partea dreapta a Crisului Alb, la 2,5 km de Brad.

Numar locuitori - 848 + 33 (Potingani)
Numar gospodarii - 368 + 17 (Potingani).

Localitatea este recunoscuta mai ales pentru rolul pe care l-a jucat în istoria acestor locuri. Exista un document din anul 1445 care pomeneste numele maghiarizat al Bradului : Fenyopataka ( feno=brad, patak=vale), deci Valea Bradului , cu un voievod :Ioan de Valea Bradului. Acest document demonstreaza ca locuitorii din Valea Bradului au dat numele localitatii lor dupa numele de Brad, unde valea se varsa în Crisul Alb. Un alt moment crucial a avut loc în timpul Rascoalei de la 1784, a lui Horia, Closca si Crisan, când - la data de 16 noiembrie 1784 - a avut loc marea adunare de la Valea Bradului, unde eroul Crisan a cerut drepturi pentru iobagi.

Relieful este deluros, în agricultura predominând cultivarea legumelor, porumbului si, foarte putin, cruciferele. Dealurile sunt ocupate, în principal, cu pomi fructiferi.

Localitatea este traversata , de la un capat la celalalt, de pârâul Valea Bradului, care se varsa în Crisul Alb.

Predomina, în general, foioasele si rasinoasele (molid si pin ).

TARATEL

Localitate situata pe cursul superior al râului Crisul Alb, la 5 km de municipiul Brad.

Numar de locuitori : 766
Numar gospodarii : 266

Localitatea, fiind situata în estul municipiului Brad, în sesul râului Crisul Alb, sunt oferite conditii favorabile ca terenul agricol sa fie propice pentru cultivarea cerealelor si legumelor.

În zonele colinare predomina fâneturile, pasunile, pomii fructiferi si padurile de foioase.

Pe raza localitatii se afla 2 decantoare de steril provenite din prelucrarea minereurilor auro-argentifere.

Electrificare, telefonie interurbana, automata, telefonie mobila.

Televiziune prin cablu.

Radio local "Cristal".

RUDA BRAD - (MUSARIU)

Localitate în zona de deal, situata la poalele Muntilor Metaliferi, bogati în zacaminte de aur si argint , la sud, sud-est de Brad, la o distanta de 6 km.

Numar de locuitori -205
Numar gospodarii - 83.

Satul este strabatut de Valea Musariului.

Bogatiile solului constau, în primul rând, în vegetatia forestiera, preponderent foioase, dar si rasinoase. Suprafete mai mici sunt ocupate de fânete si pasuni.

Pe teritoriul localitatii sunt situate mai multe depozite de steril, rezultate din saparea unui mare numar de guri de mina. În extremitatea estica a satului este conservata galeria " 12 Apostoli", în adâncul careia se pastreaza , de peste 2ooo de ani, "Treptele Romane", cea mai elocventa dovada istorica si arheologica a activitatii de extractie a aurului, înca din perioada ocupatiei Daciei de catre romani.

În ultimii ani, activitatea miniera de la Musariu (Ruda) a suferit o restructurare continua, pâna la sistare.

MESTEACAN

Localitate situata în aval de municipiul Brad, în sesul Crisului Alb, dar si pe colinele adiacente.

Numar locuitori : 618
Numar gospodarii : 190

În agricultura satului predomina culturile de cereale pe ses, dar si fânete si pasuni în zonele colinare, unde sunt si multi pomi fructiferi.

Zonele marginase sunt ocupate de paduri de foioase.

În subsol si câteva perimetre de suprafata sunt cantonate zacaminte de carbune brun si lignit

DETERMINAREA COLECTIVITATII :

Date geografice :

Asezare : Municipiul Brad, centru al Tarii Zarandului, este o localitate situata în Sud-Vestul Muntilor Metaliferi, într-o depresiune formata de o parte si de alta a Crisului Alb. În contextul geografic al judetului Hunedoara, municipiul Brad este situat în partea de Nord a acestuia, la 36 de km de municipiul resedinta de judet Deva, la confluenta râului Crisul Alb cu pârâul Luncoi.

Relieful : Depresionar (depresiunea Brad), dispus în forma de amfiteatru natural, cu alternante deal-vale. Dealurile au o altitudine de 500-600 m (ex. Dealul Lia -447 m) si coboara înspre albia Crisului Alb, la nivelul de 265 m : dealurile Corbului, Dosurile, Tudoranesc, Petritii, Gruiu, Cioroiu, Obârsiei, Zgleama, Taului.

Clima: Temperat-continentala, în general blânda, umeda si moderata, cu nuante oceanice. Ambianta ecologica ospitaliera, cu o temperatura medie anuala de 80C si aproximativ 20 de zile de ninsoare pe an.

Din punct de vedere al situarii pe glob, municipiul Brad este traversat de paralela de 48 grade 8 minute, deci se afla în plina zona a climei temperate, distingându-se 3 zone micro-climatice :

Micro-climatul luncii Crisului, caracterizat printr-o cantitate sporita de umezeala, favorizând agricultura si legumicultura.

Micro-climatul dealurilor nordice, cu o densitate si frecventa mai mare a precipitatiilor, favorizând dezvoltarea vegetatiei forestiere: gorun, fag, mesteacan.

Micro-climatul dealurilor sudice, cu precipitatii mai reduse, propice dezvoltarii padurilor de fag si altor esente amestecate.

Solul : Predomina solurile silvestre brune si brun-galbui, mai mult sau mai putin podzolite.

Vegetatia : Este caracteristica celor trei zone micro-climatice :

Vegetatia de lunca - pe solurile cu umiditate ridicata, în câmpia aluvionara, luncile vailor mari si terasele inferioare.

Vegetatia lemnoasa - reprezentata prin asociatii de plante si specii - dominanti fiind arborii de esenta moale : salcia, plopul, aninul negru, macesul, porumbarul.

Vegetatia cultivata:cereale, plante tehnice, furajere, legume.

Vegetatia forestiera:amestec de fag si carpen, în alternanta cu pajisti secundare si cu terenuri cultivate.

Fauna: Este, în general, reprezentata prin mistreti, caprioare, mici rozatoare (alunarul si veverita), mai rar pisica salbatica, râsul, jderul si lupul.

Repere istorice : Asezarea a favorizat existenta oamenilor pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri, existenta legata de exploatarea aurului în zona (epoca târzie a bronzului). Sunt relevante doua descoperiri arheologice : toporul de piatra de la mina de aur Ruda-Musariu si depozitul de bronz ( un vârf de lance, o dalta si doua bratari ) din Gara CFR Brad.

- Epoca romana este atestata prin existenta uneia sau mai multor asezari de colonisti-mineri adusi aici în timpul stapânirii romane. Sunt relevante cele 115 morminte cu ritul de înmormântare "incinerare în groapa de înhumare", descoperite la necropola Muncelu - Brad, sec.II, III, "Treptele Romane", care atesta o tehnica superioara de extragere si prelucrare a minereului si exploatarea prin galerii.

- Toponimele :Cris, Barza, Magura, Runc, Potingani, etc. , ne conduc spre epoca traco-ilirica, la care s-au adaugat termeni latini si slavi.

Dupa migratia popoarelor, comunitatea a trait sub conducerea unor jupani alesi de obste. Cel mai vechi voievod bradean a fost Ioan de Brad (1404), din care s-a tras o adevarata dinastie: Brady, precum si un alt Ioan de Brad (1445). În documentul din 1445 este pomenit, pentru prima oara, numele maghiarizat al Bradului: Fenyopataka. Se pare, însa, ca atestarea documentara a Bradului este anterioara anului 1445, probabil din secolul al XIII-lea, de când se cunoaste existenta familiei Brady, care si-a luat numele de la aceasta localitate.

Bradul este mentionat ca centru administrativ în anul 1600, la trecerea lui Mihai Viteazul spre Praga, dupa înfrângerea de la Miraslau.

În 1784, Bradul devine centru al luptei taranilor asupriti condusi de Horia, Closca si Crisan. ( În 1785 Bradul numara 1499 locuitori : 776 barbati si 722 femei ).

Anul 1848 a situat Bradul în centrul luptelor politice pentru înfaptuirea aspiratiilor nationale, sub conducerea lui Avram Iancu, erou-simbol al localitatii si zonei.

O mare victorie politica o constituie participarea bradenilor la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, eveniment dupa care si bradenii au dobândit dreptul de a se organiza ca o identitate politica de sine statatoare, cu o administratie proprie, având în frunte intelectuali luminati : Ioan Pipos, Iosif Hodos, Amos Frâncu, Iosif Basa.

- La 1 aprilie 1927 Bradul devine comuna urbana (oras) - în care functionau toate institutiile de drept ale statului.

- La 1 ianuarie 1930 Bradul a revenit la statutul de comuna rurala, situatie în care ramâne pâna la 1 aprilie 1941, când este decretat definitiv ORAS (comuna urbana). (ANEXA NR. 2 )

- Perioada 1946 - 1989 se evidentiaza, mai ales, prin instaurarea si consolidarea comunismului, dar si prin aceea ca Bradul devine un important centru muncitoresc, cu profil economic industrial.

La data de 17 decembrie 1995 Bradul a devenit MUNICIPIU.(ANEXA NR. 3)

POPULATIA - (2002) = 16.485 LOCUITORI, din care 14.464 în Brad, constituiti în 5.621 familii.

Proportia populatiei pe vârste:
0 - 18 ani - 18 %
18 - 50 ani - 49%
50 - 65 ani - 33 %

Nasteri - 2001 - 2002 = 427
Decese - 2001 - 2002 = 433

Componenta etnica - 2002 :
români - 15.945
maghiari - 299rromi - 157
germani - 53
altii - 31

Religia:
ortodoxa - 15.813
romano - catolica - 244
greco - catolica - 79
penticostali - 158
reformati - 98
baptisti -93

Populatia activa :
angajata - 33 % - TOTAL = 5.039 (femei = 1.809)
somera - 22,0 % - TOTAL = 3.728 (femei = (2.057 )

Ocupatia locuitorilor municipiului Brad si satelor apartinatoare (an de referinta 2000) :
Salariati TOTAL numar mediu persoane = 3.598
Numar mediu salariati în industrie = 1.447
Numar mediu salariati în agricultura = 3
Numar mediu salariati în industria extractiva = 291
Numar mediu salariati în industria prelucratoare = 926
Numar mediu salariati în energia electrica si termica, gaze, apa = 230
Numar mediu salariati în constructii = 249
Numar mediu salariati în comert = 383
Numar mediu salariati în transporturi, posta, comunicatii = 296
Numar mediu salariati în activitati financiare, bancare, de asigurare = 85
Numar Mediu salariati în administratia publica = 107
Numar mediu salariati în învatamânt = 244
Numar mediu salariati în sanatate si asistenta sociala = 493

Localitatea de resedinta: B R A D

Autoritatile administratiei publice locale si sediul lor:

Consiliul local - autoritatea deliberativa - Brad, strada Republicii, nr. 18.
Primarul, Viceprimarul, Secretarul - autoritatea executiva - Brad, str. Republicii, nr. 18.

Caile de comunicatie existente si categoria acestora:

Drumul National 76 ( Deva - Brad - Oradea
Drumul National 74 ( Brad - Abrud)

Retea de 20 km lungime pentru transportul urban al calatorilor cu autobuse, prin 6 firme specializate.

Curse zilnice înspre satele apartinatoare si zona, precum si curse zilnice spre Deva, Cluj, Oradea, Timisoara.

Cale ferata îngusta Brad - Gurabarza/ S. C. Atelierele Centrale S. A. Criscior.
Cale ferata normala Brad - Arad
Lungime totala strazi = 68 km
Întindere spatii verzi = 14 hectare.

Date privitoare la principalele institutii care functioneaza pe raza municipiului Brad:

- EDUCATIE:
- 8 gradinite - Total numar elevi = 2.472
- 5 scoli primare - elevi ciclul primar = 298
- 2 scoli generale - elevi ciclul gimnazial = 1.543
- 1 Colegiu National - elevi colegiu = 633

- CULTURA :
- Casa de Cultura
- 4 Camine Culturale în satele apartinatoare (Valea Bradului, Mesteacan, Ruda Brad, Taratel )
- Biblioteca Franceza " Andre Malraux" - a Case de Cultura
- Asociatia artistilor plastici " Marcel Olinescu" a Casei de Cultura
- Astra - Despartamântul "Zarand" Brad
- Biblioteca municipala "Gheorghe Pârvu"
- Muzeul Aurului
- Muzeul de Istorie Locala si Etnografie
- Cinematograful "Zarand"
- Cercul Militar

- SANATATE:
- Spitalul municipal - 197 paturi + 37 paturi în cadrul sectiei apartinatoare Baia de Cris.
- 50 medici în sectorul public
- 130 personal sanitar mediu
- Policlinica / Ambulatoriu
- Sanatoriu TBC - 210 paturi
- Cresa - 30 paturi

- ASISTENTA SOCIALA:
- Centrul de Asistenta Sociala- 40 persoane institutionalizate
- Cantina sociala - pentru 55 persoane
- Centru de plasament minori - 31 persoane
- Filiala de Cruce Rosie
- Asociatia handicapatilor neuromotori - 50 persoane handicapate gradul I
- Asociatia veteranilor de razboi.

- PRESA:
- Ziarul "Zarandul" - periodic de informare locala al Consiliului local Brad

- RADIO :
- Postul local de radio "Cristal" (privat)

- TELEVIZIUNE:

- Televiziunea nationala - TVR 1
- Televiziunea prin cablu (2 societati) :
- TVS HOLDING;
- S.C. Cony Sat .

- BANCI SI CASE DE AJUTOR RECIPROC:
- Banca Comerciala Româna - Sucursala Brad
- Bancpost - filiala Brad
- Banca Populara - Cooperativa de Credit Brad
- Cooperativa de Credit " Concordia Româna"
- CAR - Barza
- CAR - Unificat
- CAR - Pensionari
- CAR - Învatamânt
- Administratia Financiara + Trezoreria

- JUSTITIE:
- Parchet
- Judecatorie
- Notariat ( 2 cabinete notariale)

- APARARE:
- Politie
- Unitate Militara
- Gardieni Publici

- SPORT:
- Asociatia Sportiva "Armata - Aurul" Brad
- 2 terenuri de fotbal si echipa "ASA AURUL BRAD"
- Asociatia Sportiva "Carpathia" - Karate
- "Sorina Club" - gimnastica de întretinere si aerobic
- "Anca - tenis peste apa" - teren de tenis si strand (privat)
- Terenul de tenis al ASA Aurul Brad (Stadion)
- Terenul de tenis - strada Motilor (Primarie)
- Aeromodelism, automodelism (cercuri în cadrul Clubului Copiilor si Elevilor)
- Box
- Speologie

- BISERICI:
- 2 Biserici Ortodoxe
- 1 Biserica Catolica
- 1 Biserica Reformata
- 1 Biserica Penticostala
- 1 Biserica Baptista

Principalele functiuni economice, capacitati de productie diversificate din sectorul secundar, tertiar si din agricultura.

Zona cu caracter monoindustrial, în profil minier, prelucrarea si valorificarea zacamintelor auro-argentifere ( S. C. BRADMIN ) si de carbune inferior.(E. M. TEBEA )

Capacitati de productie în sectorul secundar : industrie usoara de confectii, textile, încaltaminte.

Capacitati de productie în sectorul tertiar : prestari servicii în comert, auto, transport, sanatate.

Capacitati de productie în agricultura: culturi de cereale în sesurile Crisului, Luncoiului, Vaii Bradului, fânete si paduri în zona de deal.(Totalul suprafetei de pamânt = 4.333 ha - arabil 877 ha, livezi 40 ha, pasuni 2.418 ha, paduri 998 ha - din care 347 ha proprietatea Primariei (96 ha pe teritoriul comunei Vata ).

Societati Comerciale, Asociatii Comerciale si persoane fizice care îsi desfasoara activitatea în municipiul Brad, cu profilul ALIMENTAR = 98 - NEALIMENTAR =66.

Societati Comerciale în regim de alimentatie publica = 51

Societati Comerciale, Asociatii Familiale si persoane fizice care desfasoara activitati cu profilul productie = 33

Societati Comerciale, Asociatii Familiale si persoane fizice care desfasoara activitati cu profilul prestari servicii = 48

Societati Comerciale, Asociatii Familiale, persoane fizice care desfasoara activitati cu profilul cabinete medicale= 16

Societati Comerciale, Asociatii Familiale, persoane fizice, care desfasoara activitati cu profil farmaceutic si tehnofarm = 8

Servicii publice existente :

Consultanta Agricola
Desfacere publica prin piata agro-alimentara, obor, industriala.
Serviciul de termoficare (perspectiva)
Serviciul de apa-canal (perspectiva)
Serviciul de colectare, transport, depozitare si salubrizare stradala si a locurilor publice.
Serviciul de iluminat public (perspectiva)

Patrimoniul public si privat, componenta si întinderea acestuia:

Total suprafata = aproximativ 8.000 hectare (vezi harta din anexa 1)
Drumul National 76 -Deva-Brad-Oradea - 7 km
Drumul National 74 - Brad-Abrud - 5km
Drumul Comunal 10 - Brad-Valea Brad-Potingani - 10 km
Drumul Comunal 11 - Brad-Sanatoriu - 3 km
Drumul Comunal 16- Brad-Musariu - 5 km
Drumul Comunal Brad-Mesteacan - 4 km
Drumuri vicinale 68 km retea stradala
Trotuare, zone verzi, parcuri (Tineretului, Central )
40 km retele termice
Retea apa potabila = 22,7 km
Retea canalizare = 29,5 km

Scoli, biserici
Fond locuinte TOTAL= 6.438 - proprietate de stat = 825 - proprietate privata = 5.613
NOTA : La acest capitol alaturam anexa 1.

Partide politice si sindicate care îsi desfasoara activitatea în municipiul Brad:

Partide politice :
P. S. D.
P. R. M.
P. N. L.
P. D.
P. S. M.
P. U. N. R.
P. U. R.
P. N. T. C. D.

Sindicate:
Sindicatul Liber din Sucursala Miniera Brad-Barza si personalului TESA din S. M. Brad
Sindicatul Învatamântului Preuniversitar zona Brad
Sindicatul Liber E. M. Tebea
Sindicatul Liber "Gospodarul" din Acvacalor
Sindicatul Filiala Bradmin - Barza
Sindicatul Independent al salariatilor TESA din S. C. Crisbus SA Brad
Sindicatul Liber Independent "Zarand" din SC Atelierele Centrale SA Criscior
Sindicatul Liber "Avram Iancu" din SC Avram Iancu SA
Sindicatul Liber SANITAS din cadrul Spitalului Brad
Sindicatul "Speranta" din SC Atelierele Centrale SA Criscior
Sindicatul Salariatilor din cadrul Primariei municipiului Brad
Sindicatul Liber medico-sanitar si farmaceutic din Sanatoriul TBC
Sindicatul Liber Energia din Uzina Electrica Gurabarza

Rangul unitatii administrativ-teritoriale :

BRAD - Municipiu de rangul II , gradul III.

Autoritatile administratiei publice locale, sediul acestora, numarul si structura politica a Consiliului local si data constituirii acestuia.

19 consilieri locali în urmatoarea componenta politica:
P. S. D . - 5 consilieri
P. R. M. - 4 consilieri
P. D. - 3 consilieri
P. U. N. R. - 1 consilier
P. U. R. - 1 consilier
P. N. L. - 4 consilieri
P. S. M. - 1 consilier

4 delegati satesti, reprezentanti ai celor 4 localitati apartinatoare.

DATA CONSTITUIRII CONSILIULUI LOCAL BRAD - IUNIE 2000.

Acordarea titlului de fiu/fiica a orasului persoanelor nascute în municipiu si localitatile apartinatoare acestuia.

Ceremonia acordarii acestui titlu se va organiza de catre Primarul municipiului Brad, sub forma unor activitati specifice.

Activitatile prilejuite de acordarea titlului de fiu / fiica a orasului vor avea loc de doua ori pe an: cu ocazia sarbatorii "Zilelor municipiului" (luna mai) pentru tinerii care devin majori în prima parte a anului în curs si cu ocazia Sarbatorilor de Craciun (decembrie) pentru tinerii care devin majori în partea a doua a anului în curs.

În realizarea acestei activitati Primaria va colabora cu unitatile de învatamânt, Serviciul de evidenta populatiei din cadrul Politiei, Oficiul de stare civila si institutiile de cultura locale, în scopul crearii unui cadru cât mai festiv de desfasurare a ceremoniei.

Vor fi concepute diplome sau alte însemne (esarfe, panglici, insigne, etc.), care sa-i individualizeze pe cei care devin majori.

Vor fi organizate manifestari artistice menite sa creeze o atmosfera cât mai festiva, de spectacol, care sa ramâna de neuitat pentru cei sarbatoriti în acest mod.

Festivitatile vor include expozitii ale celor talentati (pictura, sculptura, etc. ) si vor fi urmate de reuniuni si de discutii purtate între tinerii care au împlinit 18 ani si autoritatile locale , pe diferite teme (orasul Brad, politica,etc. ).

În acelasi cadru vor fi sarbatorite persoanele care se încadreaza în categoria vârstei a III-a, respectiv pensionarii, care se vor bucura de o atentie deosebita, deoarece, fiind un segment numeros al populatiei, profesionalizat si cu experienta în toate domeniile de activitate, poate fi înca folosit.

Municipalitatea se va îngriji sa asigure posibilitatile eficiente ca toate persoanele de vârsta a treia sa beneficieze efectiv de toate drepturile materiale si spirituale legitim acordate.

Necesitatea stimularii persoanelor de vârsta a treia, înca în deplina capacitate fizica si psihica, de a participa la activitati de natura interesului public, civic, social local.

Persoanele de vârsta a treia vor fi folosite pentru activitati ca : protectia consumatorului, supravegherea si prevenirea conflictelor dintre copii, colectarea de deseuri si materiale refolosibile, igienizarea localitatii, protectia mediului ambiant,etc.

Sarbatorirea cuplurilor care aniverseaza "Nunta de aur" sau un numar mai mare de ani de casnicie si eventuala lor stimulare materiala.

NOTA : În municipiul Brad s-a constituit Asociatia persoanelor de vârsta a treia "Horia" .

Conferirea titlului de "CETATEAN DE ONOARE" AL MUNICIPIULUI BRAD.

Persoanelor fizice române sau straine, cu merite deosebite pe plan politic, economic, social, cultural, sau alte persoane importante, reprezentative pentru comunitatea locala li se poate conferi titlul de "Cetatean de onoare" al localitatii, în functie de urmatoarele criterii :

 

  • profesionalism, abnegatie, demnitate si rectitudine în onorarea rosturilor de specialisti într-un anumit domeniu de activitate;
  • exceptionala activitate didactica, pedagogica, publicistica, stiintifica, pusa în slujba locuitorilor municipiului Brad;
  • activitate remarcabila în domenii de activitate diferite, menite a schimba imaginea municipiului Brad în plan national si a României în lume;
  • activitate recunoscuta în domeniul cercetarii;
  • sustinerea si mediatizarea diferitelor evenimente locale;
  • participare activa, maiestrie si rezultate deosebite în viata sportiva;
  • patriotism, certa verticalitate, moralitate, talent si spirit organizatoric, fermitate, statornicie si credinta în slujirea intereselor orasului;

  • Personalitatile carora li se va conferi titlul de "Cetatean de onoare" al municipiului Brad, vor primi aceasta distinctie în cadrul festivitatile anuale prilejuite de "Zilele municipiului".

    Cetatenii de onoare nu vor beneficia de drepturi banesti sau de scutiri de la contributii locale, ei fiind onorati doar prin diplome si popularizare în presa locala, judeteana si nationala, precum si în rândul cetatenilor si elevilor din gimnaziile si liceele bradene si din zona.

    Pierderea sau retragerea acestui titlu va interveni doar în cazul în care persoana care l-a dobândit aduce grave prejudicii materiale, morale, sau de natura penala comunitatii care l-a onorat.

    Vor fi acordate si titluri de "Cetatean de onoare" post-mortem, respectându-se aceleasi criterii.

    Pot fi acordate, de asemenea, "Diplome de excelenta " si "Diplome de onoare", anumitor persoane care, prin activitatea profesionala, dar mai ales extraprofesionala, depusa de-a lungul anilor, s-au pus în slujba comunitatii locale.

    (ANEXA NR. 4 )

    Modalitati de consultare a cetatenilor localitatii :

    Cetatenii localitatii pot fi consultati, în conditiile legii, prin REFERENDUM, asupra problemelor de interes deosebit din unitatea administrativ-teritoriala ; acesta poate fi organizat în toate localitatile apartinatoare municipiului sau numai în unele dintre acestea.

    Referendumul poate fi organizat si atunci când mandatul primarului înceteaza înainte de termen.

    Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se va organiza ca urmare a cererii adresate, în acest sens, prefectului, de catre locuitorii municipiului, ca urmare a nesocotirii de catre acesta a intereselor generale ale colectivitatii locale sau neexercitarii atributiilor ce îi revin conform legii.

    Organizarea unui asemenea referendum trebuie solicitata în scris de cel putin 25% din locuitorii cu drept de vot si devine valabil daca la urne s-au prezentat cel putin jumatate plus unu dintre acestia.

    Veridicitatea cererii si autenticitatea datelor personale si semnaturilor celor care l-au initiat va fi analizata temeinic de catre prefect, în termen de 30 de zile de la primire, dupa care va fi transmisa Guvernului propunerea motivata de organizare a referendumului.

    Guvernul va pronunta, prin hotarâre, în termen de 30 de zile de la solicitarea prefectului, data organizarii referendumului si o va aduce la cunostinta locuitorilor.

    Cheltuielile necesare desfasurarii oricarui gen de referendum vor fi suportate din bugetul local.

    Adunarile cetatenesti

    Cetatenii municipiului pot fi consultati si prin ADUNARI CETATENESTI, organizate în satele apartinatoare sau pe strazi si cartiere.

    Convocarea si organizarea adunarilor cetatenesti se va face de catre primar, la initiativa acestuia ori a unei treimi din numarul consilierilor în functie.

    Convocarea adunarilor cetatenesti se face prin aducere la cunostinta publica a scopului, datei, orei si locului unde urmeaza sa se desfasoare aceasta.

    Adunarea cetateneasca este valabil constituita în prezenta majoritatii reprezentantilor familiilor si va adopta propuneri cu majoritatea celor prezenti. Propunerile vor fi consemnate într-un proces-verbal si vor fi înaintate primarului care le va supune dezbaterii Consiliului local în prima sedinta, în vederea stabilirii modalitatilor concrete de realizare si ( daca este cazul) de finantare.

    Solutiile adoptate de Consiliul local vor fi aduse la cunostinta publica prin grija secretarului.

    Adunarile cetatenesti aleg si delegatii satesti, prin adunari la care trebuie sa participe câte un delegat al fiecarei familii.

    Adunarea sateasca este convocata si organizata de primar si se desfasoara în prezenta primarului sau a viceprimarului.

    Delegatii satesti vor participa la toate sedintele Consiliului local, în mod obligatoriu, dar votul acestora are caracter consultativ.

    Patrimoniul unitatii administrativ-teritoriale :

    Potrivit Legii 215 / 2001, patrimoniul unitatii administrativ-teritoriale este alcatuit din bunuri mobile si imobile, aflate în proprietatea publica si privata a acestuia, precum si drepturile si obligatiile cu caracter patrimonial.

    Consiliul local este acela care hotaraste ca bunurile ce apartin domeniului public sau privat de interes local, sa fie date în administrarea regiilor autonome si institutiilor publice, sa fie concesionate ori închiriate.

    Vânzarea, concesionarea sau închirierea se vor face prin licitatie publica, organizata în conditiile legii.

    Consiliul local poate da în folosinta gratuita, pe termen limitat, bunuri mobile si imobile, proprietate publica si privata locala, dupa caz, persoanelor juridice fara scop lucrativ, care desfasoara activitati de binefacere sau utilitate publica ori serviciilor publice.

    Bunurile care apartin unitatii administrativ-teritoriale vor fi supuse inventarierii anuale, în termen de 60 de zile de la data depunerii situatiilor financiare anuale.

    Inventarul bunurilor unitatii administrativ-teritoriale se va constitui într-o anexa la prezentul statut si se va actualiza anual.

    Cresterea sau diminuarea patrimoniului va fi temeinic justificata pentru fiecare caz, prin note explicative anexate la inventar.

    Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile; ele nu pot fi înstrainate ci doar date în administrare, concesionate sau închiriate în conditiile legii ; nu pot fi supuse executarii silite si asupra lor nu se pot constitui garantii reale; nu pot fi dobândite de catre alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de buna-credinta asupra bunurilor mobile.

    Bunurile din domeniul public pot fi date în administrare regiilor autonome, a altor institutii publice de interes national, local sau judetean. Darea în administrare se realizeaza prin hotarâre de Consiliu local.

    Închirierea bunurilor proprietate publica se aproba prin hotarâre a Consiliului local, iar contractul de închiriere va cuprinde clauze de natura sa asigure exploatarea bunului închiriat potrivit specificului acestuia. Contractul de închiriere se poate încheia, dupa caz, cu orice persoana fizica si juridica, româna sau straina, de catre titularul dreptului de proprietate sau de administrare.

    Concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publica se face prin licitatie publica, în conditiile legii.

    Sumele încasate din închirierea sau concesionarea bunurilor proprietate publica constituie venituri la bugetul local.

    Unitatea administrativ-teritoriala poate da imobile din patrimoniul propriu în folosinta gratuita, pe termen limitat, persoanelor juridice fara scop lucrativ, care desfasoara activitati de binefacere sau utilitate publica, ori serviciilor publice.

    Cooperarea si asocierea :

    Conform Legii 215 / 2001, Consiliul local hotaraste, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, în vederea finantarii si realizarii în comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local.

    Consiliul local hotaraste înfratirea orasului cu unitati administrativ-teritoriale similare din alte tari.

    Consiliul local hotaraste, în conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autoritati ale administratiei publice locale din tara sau strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei publice locale, în vederea promovarii unor interese comune.

    De asemenea, autoritatile administratiei publice locale si operatorii furnizori / prestatori de servicii de administrare a domeniului public si privat, se pot asocia cu terte persoane juridice române sau straine, în vederea realizarii si / sau exploatarii în comun a unor obiective specifice infrastructurii edilitar-urbane, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, privind asocierea si libera concurenta.

    Asocierea, sub orice forma, a operatorilor între ei sau cu terte persoane juridice, se aproba, cu avizul Consiliului Concurentei, prin hotarâre de Consiliu Local, care le coordoneaza activitatea, indiferent de forma de proprietate, de organizare si de modalitatile de gestiune sub care îsi desfasoara activitatea.

    Asocierile se pot realiza în baza unui contract de asociere sau a unei conventii civile, cu sau fara constituirea unor noi persoane juridice, respectiv societati comerciale cu capital public si / sau mixt.

    NOTA: Municipiul Brad face parte din Asociatia municipiilor din România, care are urmatoarele obiective:


  • participarea activa la îmbunatatirea cadrului legislativ în conformitate cu Constitutia României si Carta Europeana a Autonomiei Locale;
  • consolidarea pozitiei Asociatiei Municipiilor din România ca partener de dialog cu Guvernul si Parlamentul României pentru mentinerea intereselor autoritatii locale;
  • organizarea de activitati proprii pentru formarea si perfectionarea profesionala a alesilor locali, a functionarilor publici si a altor categorii de personal din administratia publica locala;
  • promovarea formelor de colaborare si întrajutorare reciproca între membrii Asociatiei;
  • crearea de corpuri de specialisti pentru rezolvarea problemelor specifice administratiei publice locale;
  • încurajarea participarii societatii civile la solutionarea problemelor administratiei publice locale;
  • organizarea de banci de date si informatii în domeniul administratiei publice locale;

  • Municipiul Brad face parte din Agentia de Dezvoltare V - Vest.

    Pe raza municipiului Brad functioneaza urmatoarele ASOCIATII, care implica participarea la viata orasului a societatii civile:
    Asociatia PRO Brad
    Asociatia MARIA (femei)
    Asociatia "Tinerilor pentru tehnica si educatie"

     

    Atribuirea si schimbarea denumirilor de strazi, piete si obiective de interes public local.

    Consiliile locale , prin hotarâre, atribuie sau schimba denumiri de strazi, de piete sau alte obiective de interes public local. Hotarârile trebuie bine motivate si documentate, iar cheltuielile aferente tuturor schimbarilor vor fi suportate din bugetele locale, în conformitate cu Ordonanta Guvernului României nr. 63/ august 2002, modificata prin Legea 69/ 3.II. 2003.

    Însemnele specifice localitatii

    În conformitate cu reperele istorice, geografice si economice ale municipiului Brad, stema acestuia (prezentata grafic în ANEXA 5) se compune dintr-un scut despicat având urmatoarea înfatisare :

    În primul cartier, pe albastru, este plasata imaginea unui brad natural, reprezentând emblema gravata în sigiliul orasului în veacul al XVI-lea (1570).

    În al doilea cartier, având fond rosu, este reprezentata o dendrita de aur nativ, alaturi de însemnele mineritului, doua ciocane încrucisate, plasate la intrarea într-o mina, simbolizând traditia mineritului, principala ramura industriala a orasului.

    Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formata din cinci turnuri (cremoane).

    Propunerea de stema a municipiului Brad a fost elaborata cu consultarea specialistilor, supusa dezbaterii locuitorilor orasului si însusita prin Hotarârea nr.34 / 1994 de catre Consiliul local Brad.

    Comisia de heraldica a judetului Hunedoara a considerat ca propunerea de stema a municipiului Brad asigura concordanta elementelor acesteia cu specificul social-cultural si traditia istorica a orasului, respectând traditia heraldica a acestei zone si legile heraldicii.

     

    ANEXE

    Anexa nr.1 - HARTA MUNICIPIULUI BRAD

     

     

    Anexa nr. 2 - PRIMARII BRADULUI

    - 1934 - 1937 > IOAN BOCAESCU
    - 1938 - 1940 > REMUS GABAR - avocat
    - 1941 - 1943 > MIRCEA TISU
    - 1944 - 1949 > IOAN TISU - muncitor (sofer)
    - 1949 - 1950 > VLAD IOAN - avocat
    - 1950 - 1951 > STUREK LUDOVIC - tehnician
    - 1952 - 1953 > ADAM TRAIAN - muncitor
    - 1954 - 1957 > HUH ILIE - muncitor
    - 1958 - 1959 > SERBAN CORNEL - muncitor
    - 1960 - 1962 > DEAC IOAN - activist PCR
    - 1963 - 1965 > MACIU AZARIE - muncitor
    - 1966 - 1968 > DEAC IOAN - (revine primar)
    - 1969 - 1972 > COSMA IOAN - activist PCR
    - 1973 - 1984 > DINES LOGHIN - activist PCR
    - 1985 - 1989 > (septembrie) VLAD IONEL - activist PCR
    - 1989 - 1989 > (Oct. Nov. Dec.) CARAIMANEANU IOAN - economist - activist PCR.
    - REVOLUTIA ROMÂNA din decembrie 1989
    - 1989 - 1990 > VANCA TIBERIU - avocat, Presedintele CPUN Brad
    - 1990 - 1991 > POSTEUCA FLOREA - ofiter MAPN
    - 1991 - 1992 > CHIS VIRGIL - inginer
    - 1992 - 1996 > MOGA NICOLAE - inginer (primul ales de populatie prin alegeri libere)
    - 1996 - 2000 > BENEA AUREL - prof. Filozofie
    - 2000 - 2004 > FUMURESCU LIVIA - prof. L. Româna

    - 2004 - 2008 > FLORIN CAZACU

    Anexa nr. 3 - STRUCTURI POST DECEMBRISTE

    Ianuarie 1990 - martie 1991
    Primar - Posteuca Florea
    Viceprimar - Ienci Ioan
    Secretar - Bosdoc Elena

    Consilieri
    Moldovan Coriolan
    Bada Viorel
    Filip Petru
    Faur Ioan

    Martie 1991 - Februarie 1992
    Primar - Chis Virgil
    Viceprimar - Gancea Avram
    Secretar - Bosdoc Elena

    Consilieri
    Blejan Constantin
    Dudas Traian
    Almasan Vasile
    Verdes Grigore

    CONSILIUL LOCAL ORASENESC BRAD 1992 - 1996
    Primar - Moga Nicolae
    Viceprimar - Socol Ioan Marcel / Costina Mihai
    Secretar - Elena Man

    Chis Virgil / Circo Ionel
    Stan Marin / Gancea Avram
    Rosu Flaviu Danila / Lupu Aron Constantin
    Pisc Constantin
    Verdes Grigore
    Costina Mihai / Kiszely Todor Andrei
    Blejan Constantin
    Almasan Vasile
    Bolcu Ovidiu
    Leucian Cristian Serafim
    Circo Aurel Vasile
    Sârbu-Negrea Partenie-Nicolae / Vlad Horea
    Faur Ioan
    Bada Viorel
    Vulturar Viorel
    Minisan Liviu
    Cean Matei Viorel
    Bântu Gheorghe
    Repede Stefan

    CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BRAD 1996 - 2000
    Primar - Benea Aurel
    Viceprimar - Costina Mihai
    Secretar - Epure Agnes

    Costina Mihai / Bolcu Ovidiu
    Almasan Vasile
    Cean Ioan
    Cretu Pavel
    Leucian Cristian Serafim / Socol Ioan Marcel
    Savu Vasile
    Balau Nicolae
    Stan Marin
    Gliga Gheorghe
    Bântu Gheorghe
    Lupu Aron Constantin
    Almasan Ioan
    Ciocan Sorin Ioan
    Circo Ionel / Bocaet Calin Virgil
    Bada Viorel
    David Mihai
    Martis Ionel Iustin
    Todea Florean
    Circo Gheorghe

    CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BRAD 2000 - 2004
    Primar- Livia Fumurescu
    Viceprimar- Socol Ioan Marcel / Circo Aurel Vasile
    Secretar - Epure Agnes

    Cazacu Florin
    Lazea Ioan
    Oana Sorin
    Fruja Ioan Vasile
    Socol Ioan Marcel
    Oprinesc Fabian
    Mures Mihai
    Circo Aurel / Leucian Cristian Serafim
    Balau Nicolae
    Savu Vasile / Csernatoni Ioan
    Gligor Dorin Oliviu
    Gorcea Mihai Liviu
    Gros Dorin
    Bântu Gheorghe
    Zota Alexandru
    Haragus Ioan Mircea
    Costina Ionel Zeno
    Oprean Vasile Dorel
    Lupu Aron Constantin

    Delegati satesti

    Adam Nicolae - Ruda Brad
    Iga Liviu - Taratel
    Oprea Virgil - Valea Brad
    Casalean Mircea - Mesteacan


    Anexa nr. 4 - DISTINCTII SI DIPLOME ACORDATE DE AUTORITATILE LOCALE ALE MUNICIPIULUI BRAD

    CETATENI DE ONOARE

    DECLARATI ÎN ANUL 1996
    MIRCEA SÂNTIMBREANU
    ION LUNGU
    VLAICU BÂRNA

    DECLARATI ÎN ANUL 2000
    TEODOR MELESCANU
    GEORGE TIMCU
    MIRCEA VAIDA - VOEVOD
    RADU SELEJAN
    MARCEL PETRISOR
    EUGEN CRISTIAN MOTRIUC

    DECLARATI ÎN ANUL 2002
    PETRU OLOSU
    ROMULUS NEAG
    ILEANA STANA IONESCU
    PS. Episcop Dr. TIMOTEI SEVICIU
    FLORIN TALPES

    TITLUL DE MEMBRU DE ONOARE AL AUTORITATII LOCALE BRAD 2002

    Ecaterina Andronescu
    Octav Cosmâna
    Romeo Paul Postelnicu
    Ioan Giurescu
    Dan Matei Agaton
    Mihai Marinescu
    Aurelian Serafinceanu
    Mihail Nicolae Rudeanu
    Petru Marginean
    Ioan Rus
    Costel Avram

    DIPLOME DE EXCELENTA POST MORTEM

    Georgina Roventa
    Nestor Lupei
    Pandele Oncescu
    Aurel Lapusca
    Ioan Popa
    Viorel Sirca

    DIPLOME DE EXCELENTA

    Conf.univ.dr. Ioan Golcea
    Dr.ing. Kheill Ottmar
    Prof.Dumitru Buzoianu

    DIPLOME DE ONOARE

    Pr. Protopop Ioan Jorza
    Dr. Ionel Zeno Costina
    Dr. Sorin Costina
    Ing. Grigore Verdes
    Ioan Racz
    Col Mircea Tamaslacaru
    Col. Vasile Bârea
    Adrian Maxim

    DIPLOME DE FIDELITATE

    Prof.Marioara Murarescu
    Prof.univ.dr. Gheorghe Oprea
    Prof. Gelu Stan
    Pr. Dr. Ioan Octavian Rudeanu
    Prof. Vasile Molodet

    DIPLOME DE MERIT

    Prof. Emil Margineanu
    Înv. Ionel Coza
    Nicolae Griogora
    Prof. Maria Simion
    Maria Tudor
    Ioan Matei
    Fanfara Minerilor Barza
    Lidia Benea
    Lenuta Evsei

    DIPLOME OMAGIALE

    Dr.Ioan Octavian Rudeanu
    Prof. Valeria Stoian
    Prof Maria Razba
    Prof. Ionel Golcea
    Dorina Nistora
    Ioan Curtean de Hondol