Mentionat în documente încã din secolul al XV-lea,
Bradul a fost un cunoscut centru economic si cultural, oras cu traditii
milenare, pãstrate încã, regãsite la nedei
si târguri de fete, dar si într-un adevãrat tezaur
folcloric al cântecelor locale sau în eleganta si cromatica
costumului popular motesc purtat cu mândria caracteristicã
din strãvechime.
Anii au trecut, generatiile s-au schimbat, graiul si datinile românesti
au rãmas, completându-se, iarãsi si iarãsi
cu ceea ce s-a mostenit de la strãmosi.
Prea putine dovezi despre ceea ce s-a întâmplat sub aspect
artistic gãsim în anii de dupã al doilea rãzboi
mondial. Abia în anul 1961, la început de primãvarã,
în 15 martie, se reînnoadã firul rupt. Atunci, Casa
de Culturã din cadrul Sfatului Popular al fostului raion Brad
realizeazã, cu câtiva instrumentisti , o conventie de constituire
a unui taraf de muzicã popularã româneascã
cu denumirea de Doina Crisului, fixând un repertoriu, un program
de repetitii, precum si deplasãrile în teren, atât
în raion, cât si în afara raionului, cu spectacole
de muzicã popularã româneascã.
... A fost aceasta, se pare, începutul activitãtii unui
ansamblu folcloric care, peste ani, si-a pãstrat numele frumos
de Doina Crisului, schimbând doar generatiile de interpreti -
animatori ai traditiilor populare.
De mai bine de 20 de ani, Ansamblul Folcloric Doina Crisului al Casei
de Culturã Brad s-a impus pe scenele nationale si internationale
ca un mesager adevãrat al cântului si dansului popular
românesc.
De Ansamblul folcloric Doina Crisului se leagã nume devenite
celebre cum ar fi: Aurel Colf, Aurel Babin, Aurel Stânga, Vasile
Molodet, Pera Bulz, Maria Tudor , David Meltis, Vasile Cheveresan, Liviu
Oros, Valer Prodan, Marin Voicu Marin, iar din generatiile ce au revolutionat
miscarea muzical - coregraficã al acestui ansamblu sunt identificate
nume purtate pe buzele spectatorilor din tarã si strãinãtate
ca: Ionel Coza (dirijor si instrumentist virtuos), Nicolae Grigoras(dansator
si coregraf), Elena Evsei, Lidia Benea Matei (soliste - cu calitãti
vocal-interpretative de exceptie), Nicolae Jurj, Dorel Benea, Aurel
Catanã (instrumentisti virtuosi de mare finete) ,ce au fãcut
cunoscut lumii valorile nostre culturale prin dãruirea si puterea
transmiterii unei adevãrate vibratii artistice a folclorului
românesc .
Au izbutit sã realizeze aici climatul unei adevãrate familii
de pãstrãtori si continuatori ai traditiilor mostenite
din mosi strãmosi .
În prezent, ansamblul valorificã tezaurul folcloric motesc
concretizat în jocurile si cântecele populare specifice,
dar si din alte zone etnofolclorice din tarã, reusind sã
prezinte spectaculos multitudinea manifestãrilor spirituale ale
plaiurilor zãrãndene.